Câteodată este așa de greu să vorbim cu oameni pe care nu-i cunoaștem și este și mai greu să vorbim cu membrii familiei noastre, despre credința noastră. Poate să fie un lucru greu, dar vreau să te întreb ceva, împărtășești Evanghelia? Sau … îți găsești scuze în legătură cu motivul pentru care nu faci acest lucru? De cele mai multe ori ne găsim scuze în legătură cu motivul pentru care nu trăim la înălțimea așteptărilor noastre sau la înălțimea așteptărilor altora, dar vreau să clarific un lucru. Noi am fost chemați în primul rând să împărtășim vestea bună a lui Isus Hristos.
O problemă imensă o reprezintă înțelegerea noastră greșită a ceea ce trebuie să facem ca și creștini. Avem așteptări atât de mari încât niciodată nu facem nimic de teamă că vom da greș. Cine ne face să avem aceste așteptări? Câteodată preoții, ori pastorii, ori învățătorii. Câteodată părinții, sau alte rude, dar mereu aceste așteptări greșite ne fac să trăim în frica de a nu dezamăgi pe nimeni, să nu-L dezamăgim pe Dumnezeu. Aceste așteptări ne pot împinge să ne retragem și să ne mulțumim trăind o viață la un nivel minim, așa încât să nu dezamăgim pe nimeni. Partea cea mai gravă este că ajungem noi înșine să avem așteptări greșite de la noi și dacă nu le împlinim începem să ne condamnăm. De fiecare dată când greșim, spunem ”vezi, este adevărat, nu pot să fiu un bun creștin, nu pot să-L mulțumesc pe Dumnezeu cu o viață de sfințenie”
Dă-mi voie să-ți spun că aceste așteptări super înalte, nu sunt de la Dumnezeu. Noi nu putem să trăim vieți perfecte, iar El știe acest lucru. Trebuie să-i dăm voie Duhului Sfânt să ne conducă și să ne judece, dar de cele mai multe ori alegem să ne judecăm singuri și să ne pedepsim singuri. Este greșit să încercăm să demonstrăm că suntem păcătoși și vrednici de suferință și judecată. Hristos a venit să ne dea viață și viață din belșug – Ioan 10:10. Hristos a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut – Luca 19:10. Hristos a venit ca noi să putem să fim liberi de păcat – Romani 6:18, 22. Duhul lui Isus este cu noi ca să ne conducă în tot adevărul – Ioan 15:16-18; 16:13. Noi suntem pecetluiți cu Duhul Său – Efeseni 4:13. Dumnezeu este Cel care lucrează în noi și ne dă după plăcerea Lui și voința și înfăptuirea - Filipeni 2:13.
Dacă noi ne sprijinim pe abilitățile noastre, nu vom reuși. Dacă ne încredem în Domnul, atunci putem să avem succes. Dumnezeu se așteaptă ca noi să creștem în fiecare zi, puțin câte puțin și să lucrăm la domeniile mai slabe din viața noastră.
Dă-mi voie să-ți spun că poți găsi un loc sigur la ”Calea Credinței”, un loc în care să poți crește și să te maturizezi. Vei mai continua să faci greșeli, ca și noi toți de altfel, dar dacă lucrăm împreună vei vedea că așteptările noastre nu sunt prea înalte pentru tine, ci noi credem că la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putiință și El este Cel care lucrează în fiecare din ucenicii Săi. Noi nu putem să te formăm pe tine potrivit cu imaginea noastră, ci noi toți lucrăm împreună ca să ne formăm după imaginea lui Hristos și să trăim în acea imagine.
Un alt pericol pe care îl reprezintă așteptările nerealiste, este să ajungi să faci atât de multe lucruri încât începi să crezi că acest lucru îți dă mai multă favoare înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor Săi. Poate te simți vrednic să judeci pe alții și să predici o Evanghelie aspră, ceea ce nu reprezintă vestea bună a lui Isus Hristos.
Unii spun ”Biserica mea este cea mai tare, noi avem cea mai faină muzică, cele mai bune predici, etc.” Nu asta e treaba noastră ca și creștini.
La fel cum nu trebuie să trăim în frică, în condamnare și să ne tot pedepsim în mod constant, nu avem voie nici să trăim în mândrie, condamnându-i pe alții și încercând să-i pedepsim pentru că nu lucrează la fel de mult cum avem impresia că lucrăm noi. Viața este grea pentru toată lumea, avem nevoie să lucrăm împreună, să ne ajutăm unii pe alții, să trăim în pace iubindu-ne unii pe alții.
La ”Calea Credinței”, noi nu ne ocupăm cu judecatul și condamnarea altora sau să găsim defectele altora, ci noi tot ce facem este să încercăm să fim ucenici mai buni ai lui Hristos.
Întrebarea mea este doar: Împărtășești Evanghelia cu alții? Sau... îți găsești scuze?
Poate spui ”nu sunt destul de bun” (nu este adevărat, Hristos ne-a făcut destul de buni prin bunătatea Lui). Nu trebuie să îți petreci viața încercâd să le demonstrezi altora că ești un creștin bun, trebuie ca tu să știi și să-ți trăiești viața după voia lui Dumnezeu. Bunătatea Lui devine bunătatea noastră, chiar dacă nu facem tot timpul doar ce este bine și corect.
Poate că spui ”nu cunosc destul” (nu este adevărat. Dacă știi că Hristos ți-a iertat păcatele, că te-a spălat și te-a făcut o făptură nouă, atunci cunoști destul.) Nu trebuie să predici de fiecare dată când vrei să împărtășești dragostea lui Dumnezeu, doar arată-le oamenilor prin trăirea ta, că tu ești într-o relație cu Dumnezeu. Poți să faci acest lucru în public, la muncă, la școală, pe autobuz și oriunde ești. Poți să zâmbești și să spui cuvinte pline de blândețe, poți să spui tot timpul ”mulțumesc Domnului”... etc. Când se ivește momentul deschide o discuție despre cum Isus ți-a schimbat viața.
Poate spui ”dar eu nu știu să vorbesc bine, mi se opresc cuvintele” (cu siguranță acest lucru nu este adevărat pentru că poți să vorbești despre orice vrei, despre vreme, politică, sport, bârfe și poți să te plângi când vrei) Trebuie doar să vrei să vorbești despre Isus, dar vrei? Ar trebui să vrem să vorbim despre El. Dacă atitudinea ta este una din problemele cu care te confrunți, atunci lucrează să-ți schimbi atitudinea față de oameni și cere-i lui Dumnezeu să-ți dea dragoste pentru ei.
Să vorbești despre Evanghelie este la fel de ușor cum este să vorbești despre orice alt subiect. Câteodată felul în care împărtășești Evanghelia este prin trăirea ta corectă și să vorbești despre Dumnezeu la vremea potrivită. Câteodată împărtășești Evanghelia prin faptul că faci ceva bun pentru cineva. Câteodată o faci dacă inviți pe cineva la Biserică sau dacă le trimiți un link pentru acest blog. Câteodată doar trebuie să îți deschizi gura și să împărtășești toată Evanghelia, să vorbești despre dragostea lui Hristos, despre răscumpărarea Sa și despre nevoia noastră de a scăpa de mânia lui Dumnezeu care urmează să se manifeste împotriva păcatului, prin pedeapsa veșnică.
Mi-aș dori mult să înțelegeți că Biserica ”Calea Credinței” este un loc sigur în care să puteți învăța adevărul, să creșteți și să vă maturizați, învățând cum să-i ajutați pe alții care sunt în nevoie.
Fie ca Dumnezeu să vă binecuvinteze din plin și continuați să creșteți în asemănarea Lui.
Pastor Matt Elliott
